Paradigma socio-critica
Paradigma socio-critica este paradigma invatamantului centrat pe elev si prefigureaza o serie de transformari asupra modelului educational adoptat in mod traditional în învatamantul romanesc. Presupunand un proces in continua schimbare, actualizare, acesta se perfectioneaza si ajunge sa raspunda cerintelor actuale reale. Astfel, conceptul de baza pleaca de la realitatea obiectiva a vietii noastre din punct de vedere politic, cultural pentru a reusi accesul la niveluri de invatare mai inalte ale realitatii globale si adaptarea metodelor si metodologiilor altor culturi la aceasta.
Am ales aceasta paradigma deoarece este una reala in contextul actual al societatii noastre si se bazeaza pe competente, pe invatarea continua, interactiune, nou si afiliere in functie de interese, valori, organizat in mod sistematic. Aceasta are la baza teoria sitemelor care stipuleaza faptul ca fiecare parte a sistemului este in relatie cu celelalte parti ale sale si absolut necesara pentru buna functionare a sistemului.
De asemenea, un motiv pentru alegerea acestei paradigme consta in anumite caracteristici ale acesteia precum: promovarea autonomiei individuale, a comportamentul responsabil, conceptia ca motivatia autentica determina succesul unei activitati de invatare sau lucru, legarea teoriei cu practica si conceptia că cel mai bine inveti realizand, valorificarea experientelor anterioare si a abilitatilor dobandite, flexibilitatea cunoasterii si abordarea holista, conceptia ca învatarea este in mare parte sociala si ca succesul depinde de echipa, tratarea individuala a fiecarui om, toleranta si flexibila, cu nevoile si stilul sau, flexibilitatea spatiilor de lucru si accesibilitatea acestora, bogatia resurselor si a formelor, este valorizatăa si stimulata diversitatea. Noi consideram aceste aspecte importante.
Personalitatea, concept complex poate fi abordat stiintific si empiric din acest punct de vedere ceea ce inlesneste procesul predarii, asimilarii, cunoasterii si evaluarii, obiective interdisciplinare.
